BCCPAM000R15-2-24000000000000
—83 -- Acagitegi y arategi, carniceria. dt Aragitsu., cartioso, el que esta bien de carnes. Aragitu y aragitu, encarnar. Aragitze, la accion de enearnar. Aragiz, carnalmente: aragiz batu, fornic ary aragiz) bildu. Aragi-zera, tajada. Aragiztatu, encarnarse. Araisti—araistian, hace poco. Araitz=aritz, roble. Arakai (aragi-gai), cebon. Arakaitz=arabirika. Arakate, (arado-cadena), cadeneta de arado. Arakatu, tachar, despreciar. © ‘ig Arakei=arakai. Arakeitatu, Sacrificar, inmolar, matar. Araki=arakei. | Var. de adaki, como soara de soada. Arvakil, rama de mediano grosor. Arakin y arakifia (aragi-gin), carnicero, que ven- de la carne. Arakindegi, carniceria. Arakintza, oficio de carnicero. | Carniceria Arako (ara-ko), de alla, para alla: obona ta arako bidiak==el peeador y sus ocasiones. | (El) de ma- rras: au da arako lekandi afigatizk) ura? =es es ta aquella admirable religiosa? rakuode, Encarnacién,
Made with FlippingBook
RkJQdWJsaXNoZXIy NDA3MTIz